Soarta celor mai vulnerabili dintre noi este în mâinile unora dintre cele mai corupte instituții, DGASPC-urile. Aflate în subordinea Consiliilor Județene, respectiv ale consiliilor locale ale Capitalei, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului au ca principale atribuții activități de monitorizare și sprijin având ca beneficiari copiii abandonați, familiile afectate de sărăcie, persoanele cu dizabilități.

Numai că de-a lungul anilor, DGASPC-urile au fost căpușate de nepotism și corupție. Ne aducem aminte cu toții de cazul fostului premier Liviu Dragnea, condamnat pentru adopțiile fictive la Protecția Copilului Teleorman. Sau de scandalul căminelor groazei din Ilfov, în urma căruia a fost arestat un angajat de la Protecția Socială care le oferea consultanță și protecție infractorilor din rețeaua care exploata și tortura bătrânii cu dizabilități. Sau de Gabriela Schmutzer, șefa de la DGASPC Sector 6, unul dintre cei mai bogați bugetari din România, care a avut grijă să își angajeze rudele, nora, nepoții, cumnații, în cadrul instituției, dar trimitea tinerii cu dizabilități să putrezească de vii în subsolul unui azil din Mureș.

Cazul cel mai recent și șocant de incompetență a angajaților acestei instituții este cel al fetiței ucise de mamă la Galați, în luna ianuarie a acestui an, deși se afla sub monitorizarea angajaților DGASPC Galați de aproape un an de zile.

A fost promulgată Legea privind reforma protecției sociale, însă ea vizează în principal furnizorii privați de servicii sociale și controlul acestora. Pentru reforma DGASPC-urilor și curățarea lor de nepotism vom mai avea de așteptat.

Corupția poate lua diferite forme, cum ar fi deturnarea fondurilor, mita pentru favorizarea unor persoane sau manipularea procedurilor de adopție în beneficiul unor persoane influente. Aceste practici corupte pot avea consecințe grave asupra copiilor și familiilor vulnerabile care depind de serviciile oferite de DGASPC.

Pentru a combate corupția în instituțiile DGASPC, este nevoie de eforturi concertate din partea autorităților, societății civile și a cetățenilor. Aceste eforturi ar putea include consolidarea legislației anticorupție, întărirea sistemelor de monitorizare și control intern, promovarea transparenței și responsabilității și creșterea gradului de conștientizare și implicare a comunității în această problemă. De asemenea, este important ca persoanele care raportează acte de corupție să fie protejate și să li se ofere suport în demersurile lor de denunțare a acestor practici ilegale.