Proiectul prevede uciderea a 859 de urși în anul 2026 și a aceluiași număr în anul următor, fără obligația demonstrării unui risc real. Nu vorbim despre intervenții punctuale asupra unor exemplare periculoase, ci despre împușcarea unor exemplare mari și valoroase cinegetic, deci despre o vânătoare mascată de trofee. La acești urși se adaugă încă aproximativ 220 de urși care ar urma să fie împușcați pentru intervenție în acest an și în anul următor. Dacă adăugăm și mortalitatea cauzată de braconaj sau de alte cauze, rezultă că peste 2.000 de urși ar putea să își piardă viața în acești doi ani, cu un impact major asupra biodiversității.
Partidul pentru Natură, Oameni și Animale (NOA) avertizează că proiectul de lege L43/2026 pentru modificarea OUG nr. 81/2021 reprezintă o abatere gravă de la regimul de protecție a ursului brun și creează un risc real de infringement împotriva României pentru încălcarea Directivei 92/43/CEE – Directiva Habitate.
În mod evident, L43/2026 nu vizează urșii care creează probleme în intravilan, situații pentru care legislația actuală, OUG nr. 81/2021, permite deja intervenția și extragerea exemplarelor periculoase.

Cadrul propus ar permite împușcarea a aproape 1.000 de urși anual, într-o modalitate asemănătoare celei în care a fost împușcat ursul Arthur, un exemplar emblematic, aflat în habitatul său natural, a cărui ucidere de către un prinț străin a generat consternare publică, reacții critice la nivel internațional și un prejudiciu major de imagine pentru România. Dacă această lege va fi adoptată, cazul Arthur nu va mai rămâne o excepție, ci riscă să devină un model legalizat, prin care mulți alți „Arthuri” ar putea fi împușcați în pădurile României.

Cazul Arthur este relevant tocmai pentru că a demonstrat modul în care mecanismul derogărilor poate fi utilizat pentru împușcarea unor urși din habitatul natural, pentru trofeu.

În urma scandalului internațional generat de cazul Arthur, ministrul Mediului de atunci, Tanczos Barna, a declarat public că regulile privind extragerea urșilor vor fi înăsprite, că intervențiile trebuie strict legate de existența unui pericol real și vor fi făcute doar de personalul tehnic (nu de vânători) și că va fi stopată implicarea persoanelor străine în astfel de acțiuni, subliniind necesitatea unor derogări analizate riguros și individual. Cu toate acestea, unul dintre inițiatorii proiectului L43/2026 este chiar fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, care promovează acum cote de ucidere a urșilor, care ar urma să fie împușcați de vânâtori (nu de personalul tehnic), fără ca aceștia să reprezinte un pericol concret, revenind la logica pe care opinia publică a condamnat-o vehement în scandalul ursului Arthur și pe care chiar el a criticat-o.

După cazul ursului Arthur, Tanczos Barna declara următoarele: „De astăzi, toate extragerile de forţă majoră, de pericol pentru sănătatea omului, pentru comunităţi, se fac de către personalul tehnic al asociaţiei care solicită. Am oprit orice variantă de aducere a unor persoane străine care să pună în aplicare”.

De asemenea, investigații jurnalistice recente, precum „În bârlogul vânătorilor de urși” au arătat deja modul în care sistemele de autorizare pot fi deturnate în practică pentru împușcarea unor exemplare valoroase ca trofeu, și nu pentru siguranța publică. Legiferarea unor cote mari de așa-numită prevenție riscă să amplifice exact acest fenomen.

Din punct de vedere juridic, proiectul încalcă în mod evident Directiva Habitate. Articolul 12 instituie interdicția uciderii deliberate a speciilor strict protejate, iar articolul 16 permite derogări doar punctual, selectiv și numai după demonstrarea inexistenței unor alternative satisfăcătoare. Derogările nu pot avea caracter general, ceea ce înseamnă că nu pot fi utilizate cote de ucidere pentru o specie strict protejată de Directivă.

În plus, proiectul încalcă și prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, actul de transpunere a Directivei Habitate în legislația națională, care prin art. 33 și art. 38 interzice uciderea deliberată a speciilor strict protejate și permite derogări doar în condiții strict fundamentate științific, individualizate și justificate punctual, cu condiția să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă.

Stabilirea prin lege a unor cote numerice generale, fără identificarea exemplarelor problematice și fără epuizarea alternativelor non-letale, reprezintă o abatere gravă de la cadrul legal național și european.
Un alt aspect ignorat de legiuitor este faptul că responsabilitatea reală privind derogările, atât conform Directivei Habitate, cât și OUG nr. 57/2007, revine Ministerului Mediului. Mai mult decât atât, chiar și potrivit art. 22² din OUG nr. 81/2021, lege pe care proiectul L43/2026 urmărește să o modifice, intervențiile asupra populației de urs trebuie fundamentate științific și stabilite anual de Ministerul Mediului, pe baza analizelor populaționale și a datelor genetice. Proiectul L43/2026 ocolește deliberat acest mecanism tehnico-științific și fixează direct prin lege cote brute de împușcare, transformând o decizie științifică într-una politică și diluând responsabilitatea instituțională a Ministerului Mediului privind gestionarea unei specii strict protejate.

Și din perspectivă științifică, abordarea propusă de L43/2026 este contraproductivă. Studiile privind carnivorele mari arată că eliminarea exemplarelor dominante destabilizează structura socială a populației, creează goluri teritoriale și favorizează intrarea unor indivizi mai tineri și mai imprevizibili în teritoriu, ceea ce poate conduce la creșterea conflictelor om-animal, nu la reducerea lor.

În proiectul de lege sunt ignorate și cauzele majore ale conflictelor, reprezentate de factorii antropici: gestionarea deficitară a deșeurilor, sursele artificiale de hrană și presiunea asupra resurselor naturale din habitat. În acest context, este relevant faptul că, potrivit datelor publice, din fondul forestier sunt recoltate anual de către Romsilva aproximativ 3.000 de tone de fructe de pădure – o resursă trofică naturală esențială pentru urs. Reducerea resurselor alimentare din habitatul natural, concomitent cu lipsa măsurilor de prevenție, poate contribui la deplasarea urșilor către zone populate și la apariția conflictelor.

Exemplul Băile Tușnad demonstrează clar că prevenția funcționează atunci când este aplicată consecvent: de la aproape 250 de mesaje RO-ALERT privind prezența urșilor și pagube semnificative în 2021, s-a ajuns la aproximativ 14 mesaje în 2024 (o scădere de aproximativ 95% a alertelor), iar pagubele raportate au ajuns la zero, după implementarea containerelor anti-urs, eliminarea surselor de hrană și aplicarea unor măsuri integrate de prevenție. Aceste rezultate confirmă că soluția
eficientă la nivel național este prevenția, educarea populației și managementul factorilor antropici, nu împușcarea preventivă a urșilor din habitatul natural care nu au creat vreun conflict, așa cum se propune prin L43/2026.

NOA consideră că proiectul L43/2026 reprezintă o inițiativă legislativă extrem de periculoasă, orientată spre împușcarea pentru trofee a unei specii strict protejate, în locul unor politici de coexistență, prevenție și management bazat pe știință.
În acest moment, proiectul se află în comisiile Senatului, unde se decide soarta sa legislativă, iar decizia parlamentarilor va determina dacă România respectă obligațiile asumate prin Directiva Habitate sau legalizează împușcarea prin cote de ucidere, pentru trofee, a urșilor, cu risc major de infringement și cu consecințe grave asupra biodiversității.

Partidul pentru Natură, Oameni și Animale solicită respingerea imediată a proiectului L43/2026, inițiat în principal de parlamentari UDMR, și avertizează că adoptarea acestuia ar conduce la împușcarea în masă a unor urși care nu reprezintă un pericol real, în beneficiul unor interese vânătorești și în detrimentul obligațiilor legale ale României.

Cu respect,
Lucian Rad
Președinte al Partidului pentru Natură, Oameni și Animale (NOA)
Website: www.partidulnoa.ro
Email: contact@partidulnoa.ro